Drona Magura 5 la Constanța: analiza unui fost luptător în forțele speciale
9 min War & conflict
9 min War & conflict
Sunt fost luptător în forțele speciale și astăzi voi veni în fața ta cu o explicație și o demonstrație care să-ți arate clar, scurt și la obiect de ce tot ceea ce s-a întâmplat la Constanța nu a fost o greșeală, o eroare sau un sabotaj.
A fost totul planificat. Ca să pot trage o concluzie și să-ți fac o demonstrație, am apelat la analiza post-acțiune, care este nimic altceva decât echivalentul procedeu-lui american numit After Action Review.
Să dăm drumul la treabă. Înainte de toate, trebuie să-ți vorbesc despre planul PACE, care a stat la baza ghidării și comunicării cu drona de la Constanța.
Planul PACE, o să fiu cât se poate de rapid, este planul pe care îl folosește orice armată din cadrul NATO, atât în comunicație radio, cât și în navigație.
Măgura 5 este drona care a acționat la Constanța.
Ea are un plan PACE pe care l-am găsit în specificațiile tehnico-tactice ale dronei.
Ca și sistem primar de navigație și comunicații, GNSS-ul, GPS-ul și INS-ul.
INS-ul este sistem de navigație inerțial.
GPS-ul folosește până la 5 sateliți, iar GNSS-ul este mult mai precis, folosește până la 20.
Alternativ, avem comunicațiile satelitare prin Starlink și Mesh Radio cu repeater aerian.
Aici este nevoie de un elicopter, un avion sau o dronă aeriană care să zboare deasupra zonei în care acționează drona, îi oferă acesteia un semnal radio pe care să-l folosească, să iasă din zona de bruiaj sau să se îndrepte către o altă țintă.
La Contingency avem ghidare vizuală. Fiți foarte atenți aici. Camere video.
Ați văzut cel puțin două camere pe dronă și este nevoie de un operator care are contact timp real cu drona și o controlează de la distanță.
Tot aici este vorba și de dual SIM celular, care poate fi acționat până la 40 de km distanță.
Ce înseamnă asta? Înseamnă că operatorul trebuie să fie foarte aproape, adică maxim 40 de km.
El cu siguranță nu putea să fie în Ucraina și era cât mai aproape de Constanța.
Iar la Emergency avem sistem autonom de ghidare AI.
Ce înseamnă asta? Înseamnă că dacă toate ăstea nu mai sunt în funcțiune, sistemul de ghidare AI va intra în funcțiune.
El este încărcat cu date, cu hărți și cu imagini înainte să fie lansat, ceea ce înseamnă că dacă acea dronă ar fi mers să atace Rusia, nu ar fi avut cum să navigheze autonom cu date și hărți, imagini din portul Constanța.
Care este scopul ca acea dronă să dețină aceste informații? Niciunul.
Ceea ce înseamnă că distrugerea dronei face nimic altceva decât să acopere urmele.
Dacă acea dronă nu era distrusă, puteau să fie descărcate datele de pe ea și vedeam că ar fi fost încărcate un traseu către Constanța, ar fi fost încărcată infrastructura portului și rutele prin care aceasta se putea ghida către terminalul cu produse petroliere sau azotat de amoniu,
iar aceasta ar fi fost o catastrofă. Aici este o schiță făcută de un domn pe TikTok, foarte bine realizată.
Aici avem portul, locația Daniei 78, unde s-a produs explozia.
Vom vedea că singura cale de acces în port este prin sudul acesteia.
Vedeți, la nord este totul închis, nu se poate intra.
Singura cale de acces este aici, în sud, la capătul digului.
Avem nevoie de două lucruri, și anume să măsurăm distanța de la Dana 78 și până la intrarea în port, singura de altfel, să vedem cât a navigat în derivă, dar cu precizie exactă, această dronă, și anume 5,46 de km.
Iar acum vă voi arăta cum această dronă în derivă din toată suprafața mării a ales această deschizătură de la intrarea în port de 1,1 km, prin care și-a făcut calea direct la Dana 78.
Mai trebuie să precizez că valurile mării au ajutat-o să facă viraje de cel puțin 90 de grade sau 180 de grade, depinde de direcția din care venea.
Dacă aceasta venea dinspre Cazino, adică din nord, virajul ar fi trebuit să fie de 180 de grade.
Acum să vorbim despre partea cu bruiajul rusesc și despre sabotajul asupra dronei.
În primul rând, trebuie să vedem distanța de la Sevastopol la Constanța, care este de 414 km.
Acestea sunt stațiile de bruiaj folosite de ruși în peninsula Crimeea și aveți aici și specificațiile tehnico-tactice, distanțele până la care acestea ajung, dar și ceea ce pot face și ceea ce nu pot face.
Drept urmare... Iar acum, ca să înțeleagă toată lumea, am pus aici două lucruri, și anume gamele de frecvențe de la stațiile radio.
Orice stație radio din lumea asta folosește aceste game de frecvență și avem și stațiile de bruiaj rusești care se află în Sevastopol, în peninsula Crimeea, gamele de frecvență la care acestea acționează, dar și raza.
Să presupunem că această stație de bruiaj Murmansk, care este instalată acolo încă de prin anii 2017, care are un orar de acțiune între 5 și 8.000 de km, ar fi bruiat drona.
Este posibil? Da, este posibil, dar trebuie să ne uităm care este gama de frecvență pe care ea acționează.
Este între 3 și 30 de MHz, adică gama undelor scurte.
Noi avem aici 1,6 și 30 de MHz, dar ar fi putut să o bruieze 8.000 de km, la o distanță de 8.000 de km acea dronă, dar ne rămân încă 5 game de frecvență pe care această stație nu le poate acoperi.
Dacă mergem la stația de bruiaj R330ZH, aceasta poate să bruieze de la 100 de MHz, gama undelor ultrascurte, până la 2 GHz, adică ar fi acoperit fără probleme comunicațiile satelitare care merg până la 318.
Însă avem o problemă. Problema este că pe baza undelor scurte și ultrascurte ea merge la 30 de km depărtare, iar la comunicațiile satelitare la 100 de km.
Distanța dintre Sevastopol, unde sunt instalate aceste stații de bruiaj și Constanța este de 414 km.
Nici una dintre aceste două stații nu ar fi putut controla până la 414 km toate gamele de frecvență.
Din păcate, realitatea ne demonstrează că specialiștii se înșală.
Mergem mai departe. O altă dovadă clară pe care o avem despre bruiaj este faptul că în Iran, în luna februarie, atunci când a fost blackout total în țară, toate comunicațiile au fost oprite, inclusiv internetul sau telefonia și oamenii nu au putut să le folosească absolut deloc.
Însă agenții Mossad sau oamenii care lucrau pentru ei au reușit să comunice prin telefoanele satelitare conectate la Starlink, la rețeaua lui Elon Musk.
Așa i-au descoperit iranienii pe băieții care lucrau pentru Mossad și au putut să-i localizeze și apoi să-i elimine.
Ceea ce înseamnă că într-o țară în care autoritățile pun blocaj total, bruiaj total pe comunicații, acea rețea Starlink încă funcționează, iar dronele Măgura 5 beneficiază de comunicații satelitare cu rețeaua Starlink.
Bruiajul Rusiei putea să funcționeze până la 100 de km de Crimeea.
Diferența de 314 km, pentru că distanța dintre Sevastopol până la Constanța este de 414, diferența asta de 314 Ucraina oricând recăpăta și cu siguranță a recăpătat controlul dronei.
Nu au adus-o acasă, care era mult mai aproape Odessa decât ar fi fost Constanța și au hotărât să meargă în direcția Constanței.
Dacă cu adevărat acea dronă s-a îndreptat către Rusia.
La un moment dat, prin apel telefonic, s-a comunicat că ei au recăpătat controlul dronei, însă întrebarea este de ce au detonat-o?
Drona era funcțională, era sub control ucrainean.
De ce acea dronă a fost detonată în port?
Pentru că, așa cum v-am spus mai devreme, la începutul videoului, era cu totul altul planul, și anume să vină la Constanța, nu în Crimeea.
Descărcând datele de pe dronă, ai fi văzut cu exactitate acest lucru.
Ar fi mai multe lucruri pe care aș putea să le spun, însă mă opresc aici, punându-vă o întrebare.
De ce investim masiv în apărare și de ce am mai luat încă un împrumut pentru programul SAFE, dacă am avut două declarații ale domnului nostru președinte, spunând că dronele sunt prea mici, radarele sunt prea mari și nu le putem detecta sau că la acest moment noi nu avem capabilitățile necesare de a detecta aceste drone?
De ce mai facem investiții?
End of transcript · 1,387 words
TranslateMom transcribes and translates videos from X, TikTok, YouTube and Instagram. Paste a link and you get a page like this one, in your language.